Înțelegerea epilepsiei la pisici în vârstă și gestionarea convulsiilor

Ce este epilepsia la pisici?

Epilepsia este o tulburare neurologică caracterizată prin convulsii recurente. O criză este o tulburare electrică bruscă, necontrolată, la nivelul creierului. Aceste tulburări se pot manifesta în diferite moduri, de la scurte vrăji de holbare până la convulsii în toată regula. Epilepsia la pisici este clasificată în două tipuri principale: epilepsia idiopatică și epilepsia simptomatică.

• Epilepsie idiopatică: Cunoscută și ca epilepsie primară, acest tip nu are o cauză subiacentă identificabilă. Diagnosticul se face de obicei după excluderea altor cauze potențiale ale convulsiilor.
• Epilepsie simptomatică: Cunoscută și sub denumirea de epilepsie secundară, acest tip este cauzat de o afecțiune medicală subiacentă, cum ar fi tumori cerebrale, infecții, traume sau tulburări metabolice.

Cauzele epilepsiei la pisici în vârstă

În timp ce epilepsia idiopatică este mai frecventă la pisicile mai tinere, epilepsia simptomatică este mai răspândită la pisicile în vârstă. Mai mulți factori pot contribui la convulsii la felinele mai în vârstă.

• Tumori cerebrale: Tumorile cerebrale sunt o cauză semnificativă a convulsiilor la pisicile în vârstă. Aceste tumori pot perturba funcția normală a creierului, ducând la tulburări electrice.
• Infecții: infecțiile sistemului nervos central, cum ar fi peritonita infecțioasă feline (FIP) sau toxoplasmoza, pot declanșa convulsii.
• Traumă: Trauma craniană, chiar și cu ani înainte, poate provoca leziuni ale creierului care duc la convulsii mai târziu în viață.
• Tulburări metabolice: Afecțiuni precum bolile de rinichi, bolile hepatice și diabetul pot perturba echilibrul electroliților și al altor substanțe din organism, crescând riscul de convulsii.
• Evenimente vasculare: accidentele vasculare cerebrale sau alte evenimente vasculare pot deteriora țesutul creierului și pot provoca convulsii.
• Boli degenerative: Bolile degenerative legate de vârstă pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea epilepsiei.

Recunoașterea simptomelor de convulsii

Recunoașterea semnelor unei convulsii este esențială pentru a oferi îngrijire adecvată și pentru a solicita asistență veterinară. Convulsiile se pot manifesta diferit la diferite pisici.

• Convulsii: Acestea implică contracții musculare necontrolate, adesea însoțite de vâslirea membrelor, salivare și pierderea conștienței.
• Vrăji privind privirea: Unele pisici pot experimenta perioade scurte de privire în gol, uneori cu tresărirea feței sau a pleoapelor.
• Modificări ale comportamentului: Unele pisici pot prezenta un comportament neobișnuit înainte sau după o criză, cum ar fi neliniște, anxietate sau dezorientare.
• Pierderea controlului intestinului sau vezicii urinare: în unele cazuri, pisicile își pot pierde controlul asupra intestinelor sau vezicii urinare în timpul unei convulsii.
• Vocalizare: Unele pisici pot vocaliza excesiv în timpul unei convulsii.

Este important să rețineți durata și caracteristicile crizei pentru a oferi informații exacte medicului veterinar. Înregistrarea video a unei convulsii, dacă este posibil, poate fi extrem de utilă pentru diagnostic.

Diagnosticul epilepsiei la pisici seniori

Diagnosticarea epilepsiei la pisici în vârstă implică o examinare veterinară amănunțită și teste de diagnosticare. Medicul veterinar va face un istoric detaliat al sănătății pisicii și al activității convulsive.

1. Examinare fizică: Se efectuează un examen fizic complet pentru a evalua starea generală de sănătate a pisicii.
2. Examinare neurologică: Această examinare evaluează reflexele, coordonarea și starea mentală ale pisicii.
3. Teste de sânge: Testele de sânge sunt efectuate pentru a evalua funcția organelor și pentru a exclude tulburările metabolice.
4. Analiza urinei: Analiza urinei ajută la evaluarea funcției renale și la detectarea infecțiilor.
5. Studii imagistice: scanările RMN sau CT ale creierului pot fi necesare pentru a identifica anomaliile structurale subiacente, cum ar fi tumorile sau leziunile cerebrale.
6. Analiza lichidului cefalorahidian (LCR): În unele cazuri, poate fi efectuată o atingere în LCR pentru a evalua infecțiile sau inflamația la nivelul creierului.

Procesul de diagnostic are ca scop identificarea cauzei care stau la baza convulsiilor. Dacă nu se găsește o cauză de bază, pisica poate fi diagnosticată cu epilepsie idiopatică.

Gestionarea convulsiilor la pisici seniori

Gestionarea epilepsiei la pisicile în vârstă implică de obicei medicamente și îngrijire de susținere. Scopul tratamentului este de a reduce frecvența și severitatea convulsiilor.

• Medicamente anticonvulsivante: Medicamentele anticonvulsivante, cum ar fi fenobarbitalul sau levetiracetamul, sunt utilizate în mod obișnuit pentru a controla convulsii. Medicul veterinar va determina medicația și doza adecvate în funcție de nevoile individuale ale pisicii.
• Monitorizarea nivelurilor de medicamente: sunt necesare teste de sânge regulate pentru a monitoriza nivelurile de medicamente și pentru a se asigura că medicamentul este eficient și nu provoacă efecte secundare adverse.
• Managementul dietei: În unele cazuri, pot fi recomandate modificări ale dietei pentru a ajuta la gestionarea convulsiilor. O dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi sănătoase poate fi benefică.
• Reducerea stresului: Minimizarea stresului în mediul pisicii poate ajuta la reducerea frecvenței convulsiilor. Acest lucru poate implica asigurarea unui mediu liniștit și confortabil, evitarea schimbărilor bruște în rutină și utilizarea difuzoarelor de feromoni pentru a reduce anxietatea.
• Îngrijire de urgență: este important să existe un plan pentru gestionarea convulsiilor la domiciliu. Medicul veterinar poate oferi instrucțiuni despre cum să răspundeți la o convulsie și când să solicitați îngrijiri veterinare de urgență.

Comunicarea consecventă cu medicul veterinar este crucială pentru gestionarea eficientă a crizelor. În timp, pot fi necesare ajustări ale medicamentelor sau planurilor de tratament.

Oferirea de îngrijiri de sprijin

Pe lângă medicamente, acordarea de îngrijiri de susținere este esențială pentru îmbunătățirea calității vieții pisicilor în vârstă cu epilepsie. Aceasta include crearea unui mediu sigur și confortabil.

• Mediu sigur: Asigurați-vă că mediul pisicii este sigur și lipsit de pericole care ar putea provoca răni în timpul unei convulsii. Acest lucru poate implica umplerea colțurilor ascuțite, îndepărtarea obiectelor care ar putea cădea și menținerea pisicii departe de scări.
• Așternut confortabil: oferă un pat confortabil și de susținere în care pisica să se odihnească.
• Controale veterinare regulate: controalele veterinare regulate sunt importante pentru monitorizarea stării generale de sănătate a pisicii și pentru ajustarea planului de tratament după cum este necesar.
• Dragoste și atenție: Oferă multă dragoste și atenție pentru a ajuta pisica să se simtă în siguranță și confortabilă.

Cu un management adecvat și îngrijire de susținere, pisicile în vârstă cu epilepsie pot trăi o viață fericită și împlinită.