Hrănirea cu biberonul este adesea o sarcină necesară pentru pisoii orfani sau pentru cei ale căror mame nu pot alăpta. În timp ce mulți pisoi acceptă cu ușurință biberonul, unii se luptă, provocând îngrijorare pentru îngrijitorii lor. Înțelegerea motivelor din spatele acestei rezistențe este crucială pentru a oferi cea mai bună îngrijire posibilă. Acest articol analizează diferiții factori care pot contribui la dificultățile unui pisoi cu hrănirea cu biberonul, oferind perspective și soluții potențiale pentru a se asigura că aceste creaturi vulnerabile primesc nutriția de care au nevoie pentru a se dezvolta.
Condiții medicale
Problemele de sănătate subiacente pot avea un impact semnificativ asupra capacității și dorinței unui pisoi de a se hrăni cu biberonul. Aceste afecțiuni pot provoca disconfort, slăbiciune sau scăderea apetitului.
- Infecții ale căilor respiratorii superioare (URI): URI pot provoca congestie nazală, ceea ce face dificilă respirația pisicilor în timp ce alăptează. Acest disconfort duce adesea la refuzul de a se hrăni.
- Palatul despicat: Un palat despicat, un gol în cerul gurii, face imposibil ca un pisoi să creeze aspirația necesară pentru alăptare eficientă sau hrănire cu biberon.
- Probleme esofagiene: Problemele cu esofagul, cum ar fi megaesofagul (esofag mărit), pot împiedica trecerea laptelui în stomac, ducând la regurgitare și aversiune față de hrănire.
- Infecții: Infecțiile sistemice pot provoca slăbiciune generală și letargie, reducând dorința unui pisoi de a se hrăni.
- Anomalii congenitale: Alte malformații congenitale pot afecta capacitatea pisoiului de a alăpta sau de a înghiți corect.
Dacă bănuiți că o afecțiune este cauza, consultați imediat un medic veterinar pentru diagnostic și tratament. Intervenția timpurie poate îmbunătăți semnificativ șansele de supraviețuire ale pisoiului.
Tehnici necorespunzătoare de hrănire
Chiar și cu un pisoi sănătos, tehnicile incorecte de hrănire cu biberonul pot duce la frustrare și refuzul de a se hrăni. Tehnica adecvată este vitală pentru succesul hrănirii cu biberonul.
- Dimensiunea incorectă a mamelonului: Dacă orificiul mameloanului este prea mic, pisoiul se va lupta să obțină suficient lapte, ceea ce duce la frustrare. Dacă este prea mare, laptele poate curge prea repede, provocând sufocare sau aspirație.
- Unghi nepotrivit: Ținerea sticlei într-un unghi greșit poate forța aerul în stomacul pisoiului, provocând disconfort și balonare. Țineți întotdeauna pisoiul într-o poziție naturală de alăptare, cu biberonul înclinat în jos.
- Forțarea biberonului: Nu forțați niciodată sticla în gura pisoiului. Acest lucru poate provoca răni și poate crea o asociere negativă cu hrănirea.
- Temperatura incorectă a laptelui: laptele prea fierbinte sau prea rece poate descuraja pisoiul să se hrănească. Laptele trebuie încălzit la temperatura corpului (aproximativ 100 ° F sau 38 ° C).
- Mediu stresant: Hrănirea într-un mediu zgomotos sau haotic poate stresa pisoiul, făcându-l mai puțin probabil să se hrănească.
Asigurați-vă că utilizați tehnicile corecte, oferind un mediu calm și verificați regulat fluxul mameloanului.
Probleme cu formula
Tipul și prepararea formulei pentru pisoi pot contribui, de asemenea, la dificultățile de hrănire. Alegerea formulei potrivite este importantă.
- Formula incorectă: laptele de vaca nu este potrivit pentru pisoi și poate provoca tulburări digestive. Utilizați întotdeauna un înlocuitor de lapte pentru pisoi disponibil în comerț (KMR).
- Amestecare necorespunzătoare: Formula amestecată incorect poate fi prea groasă sau prea subțire, ceea ce face dificilă digerarea sau înghițirea pisoiului. Urmați cu atenție instrucțiunile producătorului.
- Formula stricata: Folositi intotdeauna formula proaspata. Aruncați orice formulă rămasă după fiecare hrănire pentru a preveni contaminarea bacteriană.
- Alergii sau sensibilități: deși sunt rare, unii pisoi pot avea sensibilități la anumite ingrediente din formulă. Dacă bănuiți o alergie, consultați medicul veterinar.
Utilizați întotdeauna un înlocuitor de lapte pentru pisoi de înaltă calitate și pregătiți-l conform instrucțiunilor de pe ambalaj. Aruncați imediat orice formulă neutilizată.
Preferințele și temperamentul pisoiului
Preferințele individuale pentru pisoi și temperamentul pot juca, de asemenea, un rol în acceptarea lor față de hrănirea cu biberon. Unii pisoi sunt pur și simplu mai pretențioși decât alții.
- Preferința mameloanelor: Unii pisoi pot prefera un anumit tip de mamelon. Experimentați cu diferite forme și dimensiuni de mameloane pentru a găsi una pe care o preferă pisoiul.
- Experiențe timpurii: pisoii care au avut experiențe negative cu hrănirea cu biberonul pot fi mai rezistenți la aceasta.
- Personalitate individuală: Unii pisoi sunt în mod natural mai încăpățânați sau mai rezistenți la noile experiențe. Răbdarea și perseverența sunt cheia.
Încercați diferite mameloane, aveți răbdare și creați o experiență de hrănire pozitivă pentru pisoi. Încurajarea blândă poate merge mult.
Deshidratare
Deshidratarea poate avea un impact semnificativ asupra apetitului pisoiului și asupra sănătății generale, făcând hrănirea cu biberonul și mai dificilă. Recunoașterea și abordarea deshidratării este crucială.
- Semne de deshidratare: Semnele comune includ letargia, gingiile uscate și pielea care se întinde când este ciupit ușor.
- Cauze de bază: Deshidratarea poate rezulta din aportul inadecvat de lichide, vărsături sau diaree.
- Abordarea deshidratării: Oferiți cantități mici de soluție de rehidratare orală (cum ar fi Pedialyte) între hrăniri. În cazuri severe, pot fi necesare lichide subcutanate, administrate de un medic veterinar.
Monitorizați pisoiul pentru semne de deshidratare și consultați un medic veterinar dacă bănuiți că pisoiul este deshidratat. Hidratarea adecvată este esențială pentru sănătatea generală și pentru o hrănire de succes.
Întrebări frecvente (FAQs)
Cât de des ar trebui să hrănesc cu biberon un pisoi nou-născut?
De obicei, pisoii nou-născuți (0-1 săptămână) trebuie hrăniți la fiecare 2-3 ore non-stop. Pe măsură ce cresc, frecvența poate fi redusă la fiecare 3-4 ore. Urmați întotdeauna recomandările medicului veterinar pentru nevoile specifice ale pisoiului dumneavoastră.
Câtă formulă ar trebui să dau unui pisoi la fiecare hrănire?
Cantitatea de formulă variază în funcție de vârsta și greutatea pisoiului. Un ghid general este să hrăniți aproximativ 8 ml de formulă pe uncie de greutate corporală pe zi, împărțite în mai multe hrăniri. Consultați medicul veterinar pentru un plan de hrănire precis.
Care sunt semnele supraalimentării unui pisoi?
Semnele de supraalimentare includ abdomen umflat, regurgitare și diaree. Dacă observați aceste semne, reduceți cantitatea de formulă administrată la fiecare hrănire și consultați medicul veterinar.
Cum stimul un pisoi să urineze și să-și facă nevoile după hrănire?
După fiecare hrănire, stimulați ușor zona anală și genitală a pisoiului cu o cârpă caldă și umedă. Aceasta imită linsul mamei pisici și încurajează eliminarea. Continuați până când pisoiul urinează și/sau își face nevoile.
Când ar trebui să înțărc un pisoi de la hrănire cu biberon?
Înțărcarea poate începe de obicei în jurul vârstei de 4 săptămâni. Începeți prin a oferi o cantitate mică de hrană umedă pentru pisoi amestecată cu formulă. Reduceți treptat cantitatea de formulă și creșteți cantitatea de hrană umedă pe parcursul unei săptămâni sau două.
