Cum să introduci o sticlă unui pisoi reticent

Pregătirea pentru prima hrănire

Înainte de a încerca să hrăniți pisoiul, pregătirea este esențială. Crearea unui mediu calm și confortabil îți va crește semnificativ șansele de succes. Aceasta implică strângerea proviziilor potrivite și asigurarea faptului că pisoiul se simte în siguranță și în siguranță.

• Alege biberonul și tetina potrivite: biberoanele și tetinele specifice pisicilor sunt concepute pentru gurile mici și sistemele digestive delicate. Evitați utilizarea biberoanelor umane, deoarece debitul poate fi prea rapid.
• Alegeți un înlocuitor de lapte pentru pisoi (KMR): Nu dați niciodată unui pisoi lapte de vacă. Inlocuitorul de lapte pentru pisoi ofera nutrientii esentiali de care pisicile au nevoie. Urmați instrucțiunile producătorului pentru amestecare.
• Încălziți KMR: încălziți înlocuitorul de lapte la temperatura corpului (aproximativ 100 ° F sau 38 ° C). Puteți folosi un încălzitor de biberoane sau puneți sticla într-un vas cu apă caldă. Testați întotdeauna temperatura de pe încheietura mâinii pentru a vă asigura că nu este prea cald.
• Creați un spațiu confortabil: găsiți un loc liniștit și cald unde să puteți sta confortabil cu pisoiul. Înfășurați pisoiul într-o pătură moale pentru a oferi un sentiment de siguranță.

Prima încercare: Răbdarea este primordială

Prima încercare de a hrăni cu biberonul poate fi cea mai dificilă. Pisicuța poate fi rezistentă la biberon și nu este familiarizată cu senzația de suge de la un mamelon. Răbdarea și persistența blândă sunt cruciale.

• Poziționați pisoiul corect: țineți pisoiul într-o poziție naturală de alăptare, cu burta în jos. Nu țineți pisoiul pe spate ca un bebeluș uman.
• Introduceți ușor mamelonul: atingeți ușor mamelonul de buzele pisoiului. Puteți încerca să stoarceți o picătură mică de KMR pe mamelon pentru a atrage pisoiul să lingă.
• Încurajați suptul: dacă pisoiul nu se prinde imediat, mângâiați-i ușor capul sau gâtul pentru a stimula reflexul de alăptare. De asemenea, puteți încerca să deschideți ușor gura și să plasați mamelonul în interior.
• Fii răbdător și perseverent: pot dura mai multe încercări înainte ca pisoiul să înceapă să sugă. Nu forțați sticla. Dacă pisoiul rezistă puternic, luați o pauză și încercați din nou mai târziu.

Tehnici de hrănire pentru un pisoi reticent

Dacă pisoiul continuă să reziste biberonului, există mai multe tehnici pe care le puteți încerca să încurajați hrănirea. Aceste metode se concentrează pe a face experiența mai atrăgătoare și mai confortabilă pentru pisoi.

• Încercați diferite mameloane: Unii pisoi preferă diferite forme și dimensiuni ale mameloanelor. Experimentați cu diferite mameloane pentru a găsi unul pe care pisoiul îl acceptă mai ușor.
• Reglați debitul: dacă laptele curge prea repede, pisoiul se poate sufoca sau călăuzi. Slăbiți ușor mamelonul pentru a încetini fluxul. În schimb, dacă fluxul este prea lent, pisoiul poate deveni frustrat.
• Stimulați reflexul de alăptare: mângâierea ușor pe fruntea, obrajii sau spatele pisoiului poate ajuta la stimularea reflexului natural de alăptare.
• Utilizați o seringă (ca ultimă soluție): Dacă pisoiul refuză absolut biberonul, puteți încerca să utilizați o seringă mică (fără acul) pentru a administra cantități mici de KMR în gură. Fiți extrem de atenți pentru a evita aspirația.
• Încălziți pisoiul: un pisoi rece este mai puțin probabil să mănânce. Asigurați-vă că pisoiul este cald înainte și în timpul hrănirii.

Recunoașterea semnelor de suferință

Este esențial să monitorizați îndeaproape pisoiul în timpul hrănirii și să recunoașteți orice semn de suferință. Aceste semne pot indica faptul că pisoiul nu tolerează bine hrănirea sau că există o problemă potențială.

• Gagging sau sufocare: Dacă pisoiul se sufocă sau se sufocă, opriți imediat hrănirea și bătuți-l ușor pe spate. Asigurați-vă că fluxul de lapte nu este prea rapid.
• Salivarea excesivă: Salivarea excesivă poate indica faptul că pisoiul nu înghite corect sau că mamelonul nu este poziționat corect.
• Refuzul de a mânca: Dacă pisoiul refuză în mod constant să mănânce, consultați un medic veterinar. Poate exista o condiție medicală care împiedică pisoiul să se hrănească.
• Letargie: un pisoi letargic poate fi bolnav sau deshidratat. Solicitați imediat asistență veterinară.

Program de hrănire și cantități

Pisicii nou-născuți necesită hrăniri frecvente, de obicei la fiecare 2-3 ore, chiar și în timpul nopții. Pe măsură ce pisoiul crește, frecvența de hrănire poate fi redusă treptat. Cantitatea de KMR de hrănit depinde de vârsta și greutatea pisoiului. Consultați-vă cu un medic veterinar sau cu un ghid de încredere pentru îngrijirea pisoiului pentru recomandări specifice de hrănire.

• Nou-născuți (0-1 săptămână): Hrăniți la fiecare 2-3 ore, aproximativ 2-4 ml per hrănire.
• 1-2 săptămâni: Hrăniți la fiecare 3-4 ore, aproximativ 5-7 ml per hrănire.
• 2-3 săptămâni: Hrăniți la fiecare 4-6 ore, aproximativ 7-10 ml per hrănire.
• 3-4 săptămâni: Hrăniți la fiecare 6-8 ore, aproximativ 10-15 ml per hrănire.

Acestea sunt linii directoare generale, iar pisoii individuali pot necesita mai mult sau mai puțin KMR. Monitorizați greutatea pisoiului și ajustați cantitățile de hrănire în consecință. Un pisoi sanatos ar trebui sa ia in greutate constant.

Îngrijire după hrănire

Îngrijirea adecvată după hrănire este la fel de importantă ca și hrănirea în sine. Aceasta include eructarea pisoiului și stimularea urinării și defecării.

• Eructarea pisoiului: Țineți pisoiul drept pe umăr și bateți-l ușor pe spate pentru a ajuta la eliberarea aerului prins.
• Stimularea urinării și defecării: pisoii nou-născuți nu pot urina sau își defecă singuri. După fiecare hrănire, stimulați ușor zona anală și genitală a pisoiului cu o cârpă caldă și umedă. Aceasta imită linsul mamei pisici și încurajează eliminarea.
• Curățarea pisoiului: curățați ușor orice reziduu de lapte de pe fața și corpul pisoiului cu o cârpă moale și umedă.

Monitorizarea greutății și a sănătății

Monitorizarea regulată a greutății pisoiului și a sănătății generale este crucială pentru asigurarea bunăstării acestuia. Un pisoi sanatos ar trebui sa ia in greutate in mod constant si sa fie activ si alert.

• Cântărește pisoiul zilnic: folosește un cântar de bucătărie pentru a cântări pisoiul zilnic. Păstrați o evidență a greutății pisoiului pentru a urmări progresul acestuia.
• Observați comportamentul pisoiului: acordați atenție nivelului de activitate al pisoiului, apetitului și mișcărilor intestinale. Orice modificare a comportamentului poate indica o problemă de sănătate.
• Consultați-vă cu un medic veterinar: programați controale regulate cu un medic veterinar pentru a vă asigura că pisoiul este sănătos și se dezvoltă corespunzător.

Trecerea la alimente solide

În jurul vârstei de 3-4 săptămâni, puteți începe să introduceți hrană solidă pisoiului. Începeți prin a amesteca o cantitate mică de KMR cu o hrană pentru pisoi de înaltă calitate, pentru a crea o consistență asemănătoare cu țâșnii. Reduceți treptat cantitatea de KMR și creșteți cantitatea de hrană solidă pe măsură ce pisoiul îmbătrânește.

• Oferă terci într-un vas de mică adâncime: Pune carnea într-un vas de mică adâncime și încurajează-l pe pisoi să-l poată.
• Reduceți treptat KMR: Pe parcursul mai multor zile, reduceți treptat cantitatea de KMR din tern până când pisoiul mănâncă hrană solidă.
• Furnizați apă proaspătă: asigurați întotdeauna apă proaspătă și curată pentru ca pisoiul să o bea.

Când să solicitați sfatul veterinar

Este esențial să cereți sfatul medicului veterinar dacă întâmpinați probleme în timpul hrănirii cu biberonul sau dacă pisoiul prezintă semne de boală. Intervenția timpurie poate îmbunătăți semnificativ șansele de supraviețuire ale pisoiului.

• Refuz persistent de a mânca: dacă pisoiul refuză în mod constant să mănânce, chiar și după ce a încercat diferite tehnici.
• Vărsături sau diaree: acestea pot fi semne de infecție sau probleme digestive.
• Letargie sau slăbiciune: un pisoi letargic sau slab poate fi grav bolnav.
• Dificultăți de respirație: Dificultatea de respirație este o urgență medicală.
• Pierderea în greutate: Eșecul de a câștiga în greutate sau pierderea în greutate este un semn că pisoiul nu primește suficientă nutriție.

FAQ